Cum sa combini corect alimentele: aceeasi mancare, alta ordine.


20131005-162514.jpg
Obiceiurile noastre alimentare reprezinta unul dintre principalii dusmani cu care ne confruntam atat in cursa pentru o sanatate mai buna dar si in lupta cu kilogramele in plus. Din pacate, aceste asa zise obisnuinte culinare ne sunt induse inca din copilarie si au o stransa legatura cu mediul in care traim. Deasemena traditiile si obiceiurile locale au un cuvant important de spus in ceea ce priveste modul in care noi, ca indivizi, ne raportam la mancare.

Este binecunoscut faptul ca in Ardeal, de exemplu, mancarea este multa si portiile mari. Combinatiile facute de cele mai multe ori nu sunt tocmai cele mai fericite, si o statistica recenta facuta pe un esantion de 10000 de persoane, barbati si femei, cu varsta cuprinsa intre 20-45 ani, arata acest lucru ca fiind unul ingrijorator. Majoritatea barbatilor au declarat ca masa lor preferata este compusa din proteine animale si carbohidrati, iar femeile au manifestat un interes ridicat inspre mesele care contin un aport mare de zaharuri dar si carbohidrati in combinatie cu zaharuri.

Intre noi fie vorba, exista si un procent care sustin ca de vina pentru kilogramele in plus ar fi casatoria. Nu putem spune ca n-au dreptate. Daca el mananca cartofi prajiti cu friptura de porc si ea se indoapa cu savarine si eclere e clar! Casatoria e principalul vinovat pentru colacei si aripioare. :))

Revenind la subiectul discutat, lucrurile nu sunt de fapt atat de complicate si guess what: pentru o alimentatie sanatoasa si o viata echilibrata nu ai nevoie neaparat de un nutritionist. Trebuie doar sa intelegi un principiu simplu si logic, unul dintre cele mai importante mecanisme ale corpului uman si anume, procesul de digestie. Etapele acestuia si timpii alocati digerarii fiecarei grupe de alimente in parte.

Buddhistii considera ca digestia incepe din gura. Se spune ca fiecare imbucatura pe care noi o luam, trebuie mestecata de cel putin 50 de ori inainte de a fi inghitita. Saliva (in cazul in care vreodata te-ai intrebat de ce e acolo) pe langa faptul ca joaca un rol important antibacterian, excretor, mentine echilibrul hidroelectrolitic si acido-bazic. Este un foarte bun sistem tampon si un antioxidant remarcabil, iar prin enzimele pe care le contine are un cuvant important de spus si in procesul de digestie. Volumul acesteia este in medie de 1-1,5 l/zi si variaza in functie de cantitatea de hrana pe care o mancam. Amilaza salivara realizeaza digestia amidonului pana la maltoza, lucru care face ca mancarea odata ajunsa in stomac sa poata fi digerata mai usor si mai rapid.

Procesul de digestie este unul simplu. Putem considera stomacul nostru ca fiind un laborator de chimie. In timpul digestiei au loc procese chimice (pe bune), iar timpii alocati fiecarei etape de digerare a unui aliment sunt foarte importanti. Stim de exemplu ca fructele se digera mai rapid decat carnea care are nevoie de 2-4 ore si de sucuri gastrice acide. Hidratii de carbon se digera intr-un mediu alcalin si au nevoie de 30-45 de minute.

Asadar nu este de mirare daca dupa o masa compusa din proteine si carbohidrati senzatia generala va fi de balonare, greutate a stomacului si somnolenta. E o reactie normala a organismului, care isi concentreaza toate resursele de energie inspre ajutorarea procesului de digestie ingreunat. Consumand proteine si carbohidrati in acelasi timp, mediul din stomac nu va fi suficient de acid pentru dizolvarea proteinelor, dar nici suficient de alcalin pentru dizolvarea hidratilor de carbon. In acest caz, de cele mai multe ori mare parte a alimentelor nu ajung sa se digere in timp util si putrezesc in stomac (la propriu), intreg procesul de digestie al unei astfel de mese putand ajunge sa dureze si opt ore. Ca sa evitam situatiile de acest gen, trebuie sa stim prima data care sunt grupele de alimente si apoi care sunt combinatiile corecte ale acestora.

Alimentele se pot imparti in patru grupe mari:

Grupa 1 – Proteinele (care pot fi de provenienta animala sau de provenienta vegetala: carne, lactate, oua, soia, fasole, nuci, etc.)

Grupa 2 – Carbohidratii – sunt reprezentati de cereale si derivate din cereale (paine, biscuiti, prajituri), miere, cartofi, orez si alte legume care contin amidon. Tot aici intra si zaharul.

Grupa 3 – Legume (care nu contin amidon) si verdeturi

Grupa 4 – Fructe

Combinatii corecte

Grupa 3 – Grupa 1
Grupa 3 – Grupa 2
Grupa 4, adica fructele nu se combina cu nici o alta grupa

Alte sfaturi:
– pentru ca necesita un anumit tip de suc gastric fructele trebuie mancate de preferinta dimineata, pe stomacul gol, cu cel putin jumatate de ora inainte de masa si dupa 2-3 ore de la o masa principala. De evitat seara.
– proteinele nu vor fi combinate niciodata cu lipide.
– laptele trebuie consumat separat de alte alimente pentru ca are nevoie de un mediu special pentru a fi digerat. Deasemenea trebuie evitat consumul in cantitati mari al acestuia de catre adulti pentru ca provoaca dezechilibre la nivelul florei inestinale si are un continut ridicat de cazeina (substanta care face sa creasca copitele si coarnele vacutelor)
– painea nu se amesteca niciodata cu grasimi, glucide, zaharuri (branza, ulei, miere, unt, etc)
– sosurile nu se prepara cu smantana si faina.
– deserturile la sfarsitul mesei sunt contraindicate. Ingreuneaza digestia si se transforma in alcool fermentat, otet si acizi acetici.
– nu combinati rosiile niciodata cu proteine sau carbohidrati. Acestea pot fi mancate doar impreuna cu legume care nu contin amidon, cu nuci sau cu avocado.
– nucile si semintele sunt bogate in grasimi (peste 50%) dar sunt grasimi sanatoase. Au nevoie de un timp de digestie mult mai ridicat si de aceea este recomandata hidratarea lor in prealabil. Acest lucru scade semnificativ timpul alocat digerarii lor.
– apa joaca deasemenea un rol important in digestie, si este recomandat sa fie consumata in cantitati ridicate (undeva la doi litri pe zi, in functie de organism), dar niciodata in timpul mesei deoarece dizolva sucurile gastrice.

Tabelul urmator prezinta o varianta simplificata a modului corespunzator de combinare a alimentelor. Pe langa combinatiile pozitive si negative, exista si cele neutre. Acestea se pot face, dar cu masura. Se recomanda nu mai mult de 2 ori pe saptamana.

20131005-162654.jpg
Practic, concluzia este una simpla. Putem manca ce vrem noi fara sa ne ingrasam si in acelasi timp sa fim atenti si la sanatate, doar schimband ordinea in care ne compunem mesele si eliminand din alimentatia noastra lucrurile care cu adevarat sunt nocive pentru bunastarea corpului nostru: mancarurile pe baza de prajeli, procesare termica indelungata, cele care contin substante toxice (aditivi alimentari), care provin din specii modificate genetic sau au fost supuse unor procese cum ar fi rafinarea (in cazul zaharului) sau macinarea si colorarea artificiala (in cazul fainii).

Advertisements